Este un stat suveran european, amplasat la Peninsula Italică şi câteva insule la Marea Mediteraneană, cele mai importante fiind Sicilia şi Sardinia. Se învecinează cu Franţa la nord-vest, Elveţia şi Austria la nord şi Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave: San Marino şi Vatican şi are o exclavă numită Campione d`Italia pe teritoriul elveţian. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci şi romani, şi al mişcarilor culturale moderne, cel mai notabil fiind Renaşterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice şi a fost pentru o perioadă lungă un centru al civilizaţiei occidentale.

Italia, oficial Republica Italiană, este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula Italică și cuprinzând și câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind Sicilia și Sardinia. Se învecinează cu Franța la nord-vest, Elveția și Austria la nord și Slovenia la nord-est. Granitele terestre ale Italiei insumeaza 1.932,20 km, invecinandu-se astfel: Austria - 430 km, Franța - 488 km, Vatican - 3,2 km, San Marino - 39 km, Slovenia - 232 km și Elveția - 740 km. De asemenea înconjoară două enclave independente: San Marino și Vatican, și are și o exclavă înconjurată de Elveția numită Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma.
Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci și romani, și al mișcărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Renașterea. Roma este un sediu al Bisericii Romano-Catolice, și a fost pentru o perioadă lungă centrul civilizației occidentale.
Astăzi Italia este o republică democratică și o țară dezvoltată, ocupând a șaptea poziție conform PIB-ului, a opta conform indicelui calității vieții și a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Este membru fundator al Uniunii Europene și unul dintre membri ai G8, NATO, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.
Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privința dezvoltării culturale și a dezvoltării sociale din mediterană. Țara a fost o gazda pentru importante activități în timpurile preistorice, și de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio șiToscana, Umbria și Basilicata. După Magna Graecia, Civilizația etruscă și Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul și Renașterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei și artei europene. Orașul Roma conține unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.
Italia în era modernă a devenit un stat-națiune efectiv pe 17 martie 1861, când statele peninsulei și Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia. Arhitectul unificației italiene a fost insa Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăși a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei pe 20 septembrie 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca și San Marino.
Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.
Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianță dezastroasă cu Germania și cu Japonia, numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) și la înfrângerea Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie 1946 un referendum asupra monarhiei a avut ca rezultat stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituții pe 1 ianuarie 1948. Membrii familiei regale au fost trimiși în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.
Italia a fost membră fondatoare a NATO și a Uniunii Europene, și s-a alăturat grupului de creștere a unificării politice și monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.
Geografia Italiei: Italia este o tara mica; de la nord la sud, „Cizma” abia daca masoara 1300 km si acopera 301.230 km² (294.020 km ² suprafata terestră si 7.210 km² suprafata marină), din care 35% este tinut muntos, cu inaltimi de peste 700 m, 40% dealuri si doar 21% campie. Principalele forme de relief sunt Muntii Alpi, inalti si stancosi, care formeaza un arc larg de-a lungul nordului tarii – Monte Rosa atinge 4.634 m, iar Monte Bianco, cel mai inalt varf din Italia, 4.807 m -, Apeninii, munti centrali, arcuiti ca o creasta ascutita de-a lungul peninsulei, si intinsele campii de pe raul Po, cel mai lung din Italia, al carui curs masoara 650 km, strabatand zone foarte populate intre Alpi si Apenini. In partea de nord a tarii se află și o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Veneția, străbătută de Râul Pad și de mulți afluenți ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini și Dolomiți. Alte râuri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige și Arno.
Zona de coasta a Italiei se intinde pe 7.600 km si este scaldata de patru mari – Marea Adriatică la nord-est, Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest și în final Marea Ligurică la nord-vest.
Numeroasele insule sunt risipite de-a lungul coastei, din care Sicilia si Sardinia, primele doua ca marime din Mediterana, sunt cele mai importante. Printre raritatile in materie de peisaje ale Italiei, se numara vulcanii activi Vezuviu, Etna si Stromboli, toti legati de miscarile placii tectonice care ai format Muntii Apenini. Aceeasi miscare tectonica este responsabila de miscarea seismica din centrul si sudul Italiei, care produce cutremure precum cel care a zguduit Neapole in 1980 sau Umbria in 1997.
Clima este de trei tipuri distincte: alpina in nord, caracterizata prin ierni reci si veri calde, temperata de-a lungul campiei Po, cu ierni reci si umede si veri cu temperaturi ridicate si multa umezeala, si clima mediteraneana in mare parte a peninsulei si pe insule, cu ierni blande si veri lungi, fierbinti si secetoase. Clima variata se explica astfel: aerul rece din Asia Centrala poate produce conditii de inghet in nord, in timp ce siroco (un vant caldut, incarcat de praf) si aerul fierbinte din nordul Africii pot aduce rafale fierbinti in Sicilia si in sudul Italiei.
Vegetatia oglindeste varietatea climei si a reliefului, cuprinzand de la padurile de pini din Alpii de Nord pana la plantatiile de maslini, livezile si viile din sudul mediteranean.
Italia este divizată în 20 de regiuni, dintre care cinci se bucură de o stare autonomă specială, marcată cu *: Abruzzo (1), Basilicata (4), Calabria (5), Campania (6), Emilia – Romagna (7), Friuli – Venzia Giulia* (8), Lazio (9), Liguria (10), Lombardia (11), Marche (12), Molise (13), Piemonte (14), Puglia (3), Sardinia* (15), Sicilia* (16), Toscana (18), Trentino – Tirolul de Sud* (17), Umbria (19), Valle d’Aosta* (2) si Veneto (20).
Fiecare regiune este impartita la randul ei in provincii.